Cum îmi pot uda plantele când sunt în concediu?

Probabil că știți deja trucul acesta, pentru că este deseori recomandat și a fost testat din plin: sticla așezată cu susul în jos. Nu trebuie decât să faceți o gaură în capac, să umpleți sticla cu apă și să o așezați pe ghiveciul cu flori. Presiunea negativă face ca apa să picure încet în sol. Sticlele din sticlă cu gât lung și îngust sunt foarte potrivite pentru aceasta. Acestea sunt cel mai ușor de împins în pământ, sunt deosebit de solide și de durabile. Nu aveți la îndemână sticlele potrivite din sticlă? Nu e nicio problemă, la fel de bine puteți folosi o sticlă dintr-un plastic mai gros. Bateți cu grijă un cui în dop dinspre interior în exterior, cu ajutorul căruia vă veți asigura că sticla nu se răstoarnă.

O altă metodă de udare pe perioadele în care nu sunteți acasă este cea în care folosiți o sfoară groasă sau un fitil de bumbac: Atașați firul de partea inferioară a unei găleți, iar celălalt capăt adânc îngropat în pământul plantei. Asigurați-vă că găleata cu apă este cu aproximativ 30 cm mai înaltă decât planta. Lichidul este tras prin fir și ajunge direct la rădăcini.

Modul în care le puteți asigura plantelor din ghivecele de pe terasă suficientă apă pe perioada concediilor este o provocare destul de mare.

Creați baza potrivită de la bun început, folosind un pământ pentru ghivece care reține apa. Tipurile speciale de pământ pentru plantele de balcon și pentru ghivece depozitează apa pentru irigare și o distribuie plantelor după cum este necesar. Drept urmare, pământul din ghivece se va usca mult mai lent.

Așezarea plantelor apropiate între ele, într-un loc umbrit, de exemplu lângă zidul nordic al clădirii, este în mod obișnuit o măsură suficientă pentru un concediu scurt. Deși plantele nu se dezvoltă prea bine în spații înguste, nu se vor usca. Folosiți tăvi pentru picurare pentru ghivece, pe care le puteți umple cu apă înainte de plecarea dumneavoastră. Nu recomandăm așezarea plantelor într-un bazin mare plin cu apă, pentru că astfel există un risc ridicat ca rădăcinile să putrezească din cauza stagnării apei.

Folosiți deja cutii sau ghivece cu stocarea apei pentru plantele dumneavoastră? Nimic mai simplu în acest caz! Plantele își trag automat umiditatea necesară din rezervorul de apă aflat în partea inferioară a cutiilor. Indicatorul nivelului de apă vă ajută să știți când trebuie umplut din nou rezervorul. Dacă rezervoarele sunt poziționate în umbră, aveți asigurat necesarul de apă pentru o săptămână, în medie.

Dacă ați planificat o vacanță mai lungă, o idee bună ar fi să folosiți un sistem automat de udare. Sistemul de udare din ghiveciul Gardena „Micro-Drip-System Aktion Start Set Pflanztöpfe S” este conectat la un furtun de grădină sau la un robinet de apă. Acesta constă în cinci capete de picurare ajustabile, care le furnizează plantelor din ghivece umiditatea necesară.

Mai ales în cazul straturilor cu fructe și legume este foarte supărător când plantele cultivate cu greu se usucă, iar căldura distruge recolta. Pe lângă un sistem automat de udare, așa-numita tehnică olla s-a dovedit a fi una de succes în cazul straturilor înălțate. „Olla” provine din spaniolă și înseamnă ghiveci. Două ghivece de lut neemailate se pun unul peste altul și sunt folosite ca rezervor de apă.

Acoperiți dinainte gaura unuia dintre ghivece, de exemplu cu o bucată mică de gresie sau cu o bucată de lut, astfel încât să fie etanș.

Lipiți gurile celor două ghivece între ele cu un adeziv rezistent la apă (adeziv cu lipire la cald sau silicon).

Așezați ghivecele în pământ până imediat sub margine, cea de-a doua gaură fiind îndreptată în partea de sus. Umpleți cu apă prin gaura rămasă deschisă. Acum așezați o bucată mică de gresie sau de lut peste gaură și tehnica de udare olla este gata.

Dar cum ajunge apa la rădăcini? După cum știți deja, ghivecele din lut poros permit trecerea apei. Plantele beneficiază de umiditatea corespunzătoare, fără ca în tot acest timp să se piardă vreun strop din prețioasa apă prin evaporare.

De asemenea, puteți plivi stratul de legume și îl puteți acoperi complet cu un strat protector de resturi vegetale. Cel mai bine funcționează cu un amestec de resturi de gazon tăiat și cu alte deșeuri vegetale din grădină. Nu contează dacă tocătura este uscată sau umedă, gazonul tocmai a fost tăiat. Iarba oferă umbră, iar solul nu se usucă la fel de rapid.

În special, gardurile vii recent plantate nu rezistă pe perioade lungi de secetă. Trebuie să vă luați anumite măsuri de siguranță, astfel încât să nu fiți dezamăgit să vă găsiți gardul viu uscat la întoarcerea acasă. Acoperiți zona rădăcinilor cu un strat protector, de exemplu de resturi de gazon, lucru care nu permite evaporarea prea rapidă a apei aflate sub acest strat. Un furtun cu picurare, cu orificii mici, aflate la o distanță de aproximativ 30 de cm, previne uscarea completă a solului.

Suprafața gazonului este în mod obișnuit expusă luminii directe a soarelui. Așadar, tăiați gazonul cu puțin timp înainte de a pleca și lăsați resturile vegetale pe gazon. Este recomandabil să udați până când umiditatea pătrunde la o adâncime de 15 cm în sol. Nu se poate defini o anumită cantitate de apă, din cauza condițiilor de sol, care sunt diferite. Puteți testa umiditatea solului cu ajutorul unui dispozitiv special. Un irigator pentru gazon, cu temporizator, se va ocupa de udarea necesară în absența dumneavoastră.